Eficiență și motivație

Lean Management în managementul proiectelor: la ce folosește și cum se poate implementa eficient?

Un proiect este de succes atunci când minimizați efortul și maximizați valoarea. Filosofia Lean Management, derivată din experiența Toyota, este o strategie precisă care transformă această gândire în realitate. Aflați cum să aplicați lean management pas cu pas pentru a crește eficiența proiectelor dumneavoastră.

În acest articol, veți afla: Ce este Lean Management și care este obiectivul proiectului. Cum elimină Lean șapte tipuri de deșeuri. Beneficiile unui sistem Pull în cadrul proiectelor. Pași pentru implementarea eficientă a Lean Management. Importanța îmbunătățirii continue (Kaizen). Capcane comune la adoptarea Lean în echipe. Cum îmbunătățește Lean eficiența, calitatea și utilizarea resurselor.

Ce este un LEAN?

Lean Management derivă direct din sistemul de producție Toyota (TPS), al cărui creator a fost Taiichi Ohno. Filosofia se bazează pe un principiu simplu, dar revoluționar: eliminarea deșeurilor (Muda, Mura, Muri), îmbunătățirea continuă (Kaizen) și maximizarea valorii pentru client. Deși Lean s-a născut ca un răspuns la întrebarea cum să gestioneze producția într-o companie, astăzi principiile sale sunt implementate cu succes la nivel global în diverse domenii de activitate, mult dincolo de producția propriu-zisă.

Cum îmbunătățește Lean Management eficiența proiectelor?

Managementul Lean este o abordare care are o singură misiune în proiecte: să eficientizeze munca și să ofere clientului cât mai multă valoare posibilă. Cum funcționează în practică? Îmbunătățirea eficienței începe cu identificarea și eliminarea a șapte tipuri de deșeuri care risipesc resursele (de exemplu, timpul, banii, energia echipei). Eliminarea acestor activități inutile aduce beneficii tangibile: finalizarea mai rapidă a sarcinilor, îmbunătățirea calității produselor sau serviciilor și utilizarea optimă a resurselor. Obținerea unor astfel de rezultate este un rezultat direct al practici adecvate de gestionare a proiectelor.

Așadar, risipa este tot ceea ce consumă resurse, dar nu crește valoarea finală pentru client:

• Supraproducția: implică producerea unui produs prea devreme sau în exces. Acest lucru poate fi observat, de exemplu, în crearea de funcționalități sau rapoarte neaprobate care vor necesita aproape imediat modificări.
• Așteptarea: include orice timp de inactivitate în timpul căruia echipa rămâne inactivă. În practică, acesta este timpul pierdut așteptând aprobarea unui document, accesul la un instrument sau feedback-ul clienților – toate acestea generând costuri inutile.
• Transport: se referă la transferul inutil de informații sau documente. Un exemplu este atunci când un document trebuie să treacă prin prea multe etape și persoane înainte de a ajunge la destinație.
• Prelucrarea excesivă: înseamnă efectuarea de lucrări prea amănunțite sau prea complexe în raport cu cerințele reale ale clientului.
• Inventarul: este vorba de acumularea de lucrări în curs (WIP) în exces. Această risipă implică acumularea a prea multe sarcini începute, dar neterminate sau generarea de documente care își pierd rapid valoarea.
• Mișcare: se referă la efortul inutil, atât fizic, cât și mental. Aceasta include pierderea de timp în căutarea fișierelor, participarea la reuniuni ineficiente și necesitatea de a schimba constant contextul între sarcini(multitasking).
• Defecte: acestea sunt erori și greșeli care necesită în mod absolut lucrări corective ulterioare. Erorile din cod sau neînțelegerea cerințelor clientului cresc timpul de execuție și reduc calitatea.

Sistemul pull în managementul proiectelor - lucrul la cerere

În sistemul „pull”, o sarcină este „trasă” de către echipă pentru a fi executată numai atunci când echipa respectivă este pregătită și are capacitate disponibilă. Acest lucru este diferit de modelul tradițional Push, în care munca este „împinsă” înainte indiferent de gradul de pregătire al beneficiarului. Modelul Push conduce adesea la acumularea de sarcini și la supraîncărcare. Principalul avantaj al abordării Pull este că ajută la evitarea supraproducției. Aceasta previne realizarea unor lucruri „în avans” (de exemplu, documentația sau funcționalitatea) înainte ca clientul să aibă nevoie de ele. Un astfel de exces creează stocuri inutile (WIP), care devin rapid depășite și generează corecții costisitoare.

Implementarea sistemului pull îmbunătățește semnificativ previzibilitatea și fluxul de lucru. Acest lucru se datorează faptului că:

• Sistemul previne acumularea lucrărilor în curs (WIP), astfel încât etapele individuale ale procesului să nu fie copleșite de sarcini în exces.
• Atunci când activitatea se oprește în fluxul de valori, este imediat evident care etapă nu o „trage”. Acest punct devine un blocaj vizibil, permițând intervenția rapidă și îmbunătățirea procesului.
• Echipele se pot concentra pe mai puține sarcini în același timp. Această concentrare sporită reduce erorile și contribuie în mod semnificativ la un rezultat final de mai bună calitate.

Pentru ca sistemul Pull să funcționeze eficient și eficace, este necesar să se utilizeze instrumente care să ajute la vizualizarea fluxului de lucru și la controlul volumului acestuia. Două mecanisme funcționează bine aici: panourile Kanban și limitele WIP. Primele sunt utilizate pentru a vizualiza toate sarcinile proiectului și stadiul lor actual în cadrul procesului (de exemplu, „de făcut”, „în curs”, „finalizat”). Această vizualizare permite echipei să „extragă” sarcini din etapa anterioară de îndată ce spațiul devine disponibil în coloana la care lucrează în prezent. Limitele WIP (Work In Progress), pe de altă parte, sunt limite maxime fixe privind numărul de sarcini care se pot afla într-o anumită etapă a procesului în orice moment. Aceste limite îi împiedică pe angajați să „împingă” sarcinile către etapele ulterioare. Astfel, se aplică un mecanism de „tragere”, care ajută efectiv la evitarea supraproducției.

Cum să implementați eficient Lean Management într-o echipă de proiect?

Implementarea Lean Management în cadrul unei echipe de proiect este un proces care necesită angajament și o transformare culturală axată pe o execuție mai rapidă, o calitate mai bună și o utilizare optimă a resurselor. Această schimbare merge dincolo de o schimbare punctuală, stabilind un management de proiect eficient și modern care utilizează s ehnicile de gestionare strategică a proiectelor.

Implementarea eficientă a Lean Management într-o echipă de proiect poate fi împărțită în patru etape:

1. În primul rând, trebuie să standardizați cunoștințele. Asigurați-vă că întreaga echipă înțelege rolul Lean Management – și anume cum să eliminați risipa și ce constituie cu adevărat valoare pentru client.
2. Apoi, examinați cu atenție modul în care progresează activitatea. Realizați o hartă vizuală a fluxului de lucru Lean actual. Acest lucru vă va permite să localizați și să identificați rapid unde apar cele șapte tipuri de deșeuri în cadrul proiectelor.
3. Această etapă reprezintă o tranziție către un model de muncă „la cerere” (Pull System). Aceasta înseamnă că munca este „trasă” numai atunci când există loc pentru ea, ceea ce previne supraîncărcarea.
4. În cele din urmă, trebuie să introduceți îmbunătățirea continuă, sau Kaizen. Măsurarea periodică a rezultatelor, colectarea feedback-ului și organizarea de sesiuni de evaluare scurte, dar frecvente, vă vor ajuta să identificați și să implementați mici îmbunătățiri care vor face o diferență uriașă pe termen lung.

Atunci când introduc conceptul de Lean Management, echipele întâlnesc adesea capcane care pot submina chiar și cele mai bine planificate eforturi. Cea mai periculoasă dintre acestea este o greșeală culturală – ignorarea oamenilor. Lean nu trebuie tratată doar ca un set de instrumente Lean, ci mai degrabă ca un accent pus pe schimbarea culturii muncii, promovarea respectului pentru angajați și îmbunătățirea continuă. O altă greșeală frecventă este copierea orbească a exemplelor de Lean Management de la alte companii. În schimb, este necesar să se înțeleagă principiile Lean și să se adapteze acestea la specificul unic al unui anumit proiect. De asemenea, trebuie evitată supraimplementarea – Lean Management este un proces de îmbunătățiri mici și continue (Kaizen) care sunt introduse în etape. Ultima greșeală critică este lipsa de concentrare asupra fluxului, unde prioritatea este optimizarea fluxului de lucru Lean pe parcursul întregului proces, mai degrabă decât maximizarea utilizării individuale a membrilor echipei.

Rezumat: Lean Management ca bază pentru o execuție eficientă și modernă a proiectelor

Lean Management stimulează eficiența operațională, oferind o implementare mai rapidă, o calitate mai bună și o utilizare optimă a resurselor. Aceasta este baza pentru gestionarea cu succes a proiectelor. Pentru aplicarea practică a principiilor Lean, un instrument dedicat este esențial. FlexiProject răspunde acestei nevoi, permițând gestionarea proiectelor de producție utilizând FlexiProject și asigurarea gestionarea eficientă a resurselor proiectului cu FlexiProject care se aliniază cu toate obiectivele Lean.